Introducerea pașapoartelor biometrice (care conțin date biometrice: amprentele digitale) în Republica Moldova este arhicunoscută și mai mult sau mai puțin acceptată. Însă, realizăm cu stupoare, că obligativitatea deținerii unui pașaport cu date biometrice (amprente digitale) cu valabilitate de 10 ani (în cazuri excepționale, se admite pașaport simplu, cu valabilitate de 12 luni) vine în contradicție cu prevederile legale privind obligativitatea înregistrării datelor biometrice, în special a amprentelor digitale pentru anumite categorii de persoane. Adică, nu pentru toți cetățenii Republicii Moldova preluarea amprentelor digitale (sau colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă, cum se numeşte în procedura penală) este obligatorie, precum vrea să arate Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.

Cu alte cuvinte, avem două legi organice contradictorii și care, oricum, se implementează pe teritoriul acestei țări, fără probleme!

În Republica Moldova e în vigoare Legea privind înregistrarea dactiloscopică de stat nr. 1549 din 09.12.2002 (cu modificările şi completările la zi), care stipulează (la art. 8) faptul că sunt 2 tipuri de înregistrare dactiloscopică: obligatorie și benevolă. O puteți  accesa aici.

Mai cu seamă, FIȚI ATENȚI,  avem norma imperativă (adică de la care nu se poate deroga) la alin. 2 al art. 8 din aceeași Lege, care spune astfel: „(2) Nimeni nu poate fi supus înregistrării dactiloscopice obligatorii, cu excepţia categoriilor de persoane prevăzute la art.10.” 

La art. 9 din respectiva Lege se menționează că cetăţenii Republicii Moldova, şi străinii au dreptul la înregistrare dactiloscopică benevolă, care se efectuează în conformitate cu art.11.

Dar să vedem care sunt categoriile de persoane pentru care înregistrarea dactiloscopică  (prelevarea amprentelor digitale) e obligatorie. Fiți atenți la articolul citat mai jos și deduceți dacă vă regăsiți sau nu în aceste categorii.
Conform art. 10 alin. 1 şi 2 din Legea privind înregistrarea dactiloscopică de stat:
„(1) Înregistrării dactiloscopice obligatorii sînt supuse următoarele categorii de persoane:
1) cetăţenii Republicii Moldova care îşi fac serviciul în:
a) Ministerul Afacerilor Interne;
b) Ministerul Apărării;
c) Serviciul de Informaţii şi Securitate;
d) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;
f) Administrația Națională a Penitenciarelor;
    g) Procuratură;
h) Centrul Naţional Anticorupţie;
i) Serviciul Vamal;
j) Serviciul Fiscal de Stat;
2) membrii echipajelor aeronavelor de stat şi private din Republica Moldova;
3) conducătorii mijloacelor de transport auto, cu excepția celor care au renunțat la numărul de identificare de stat și la evidența automatizată a datelor cu caracter personal
4) cetăţenii Republicii Moldova care pleacă la munci peste hotare;
5) cetăţenii Republicii Moldova şi străinii care, din motive de sănătate ori de vîrstă, sînt incapabili să comunice date privind identitatea lor, dacă aceste date nu pot fi obţinute în o altă modalitate;
6) cetăţenii Republicii Moldova, şi străinii care se află sub urmărire penală, care sînt  învinuiţi sau condamnaţi pentru infracţiuni ori supuşi arestului contravenţional;
7) străinii sosiţi în Republica Moldova în căutare de azil care au depus cerere pentru a li se acorda azil politic ori un alt fel de azil sau pentru a li se atribui statut de refugiat.
(2) Înregistrării dactiloscopice obligatorii sînt supuse toate cadavrele neidentificate.”
Cu privire la efectuarea înregistrării dactiloscopice benevole avem art. 11 din aceeași lege, care spune:
„(1) Înregistrarea dactiloscopică benevolă se efectuează la cerere, depusă la una dintre subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2) Înregistrarea dactiloscopică a persoanelor în privinţa cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, precum şi a minorilor, se efectuează la cerere scrisă, în prezenţa reprezentantului legal.
(3) Înregistrarea dactiloscopică benevolă se efectuează de subdiviziunea specializată a Ministerului Afacerilor Interne.”

Că să înțelegeți că „înregistrarea dactiloscopică de stat” e același lucru cu prelevarea amprentelor digitale, citiți noțiunile de „înregistrare dactiloscopică de stat” și „date dactiloscopice” din aceeași lege.

Citeşte şi:  Tribunalul administrativ din Strasbourg: Purtarea obligatorie a măștii în aer liber, revocată!

Astfel:

  • înregistrare dactiloscopică de stat – activitate, desfăşurată de organele abilitate, privind colectarea, evidenţa, păstrarea, clasificarea, sistematizarea şi furnizarea datelor dactiloscopice, stabilirea şi confirmarea identităţii persoanelor;
  • date dactiloscopice – imagini de amprente digitale, imagini de amprente digitale latente, imagini de amprente palmare, imagini de amprente palmare latente, precum şi caracteristici codificate ale unor astfel de imagini stocate şi procesate într-o bază de date electronică.

Iar acum, să vedem dacă instituirea pașapoartelor cu date biometrice pentru 10 ani mai e în acord cu Legea privind înregistrarea dactiloscopică de stat.

Citeşte şi:  IKEA România a fost amendată pentru nerespectarea dreptului la ștergerea datelor cu caracter personal

În conformitate cu Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte Nr. 273 din 09.11.1994 (modificată ultima dată prin Legea nr. 278 din 29.11.2018, în vigoare din 01.03.2019) – o puteți accesa aici :

„Actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sînt: toate tipurile de paşapoarte, de buletine de identitate, permisele de şedere, documentele de călătorie ale apatrizilor (Convenţia privind statutul apatrizilor din 28 septembrie 1954), ale refugiaţilor (Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară.
(2) Paşapoartele, buletinele de identitate, permisele de şedere şi documentele de călătorie se consideră proprietate de stat.(3) Paşapoartele, buletinele de identitate, permisele de şedere şi documentele de călătorie se întrebuinţează în calitate de acte de identitate în condiţiile prezentei legi şi ale altor acte normative ce reglementează întrebuinţarea lor.”

Iar la art. 2 alin. 7 din respectiva Lege sunt enumerate elementele pașaportului, printre care, la lit. r) se menționează: „Pașaportul cetățeanului Republicii Moldova şi documentele de călătorie conţin următoarele date:

r) datele biometrice:
– fotografia titularului;
– imaginea facială digitală;
– amprentele digitale;
– semnătura personală a titularului, care se aplică de la vîrsta de 14 ani. În cazul persoanelor cu vîrsta sub 14 ani și al celor care nu pot aplica semnătura, se aplică o mențiune specială în condițiile stabilite de Guvern.” 
Deja la alin. 8 al art. 2 din aceeași Lege este prevăzută posibilitatea obținerii unui pașaport simplu temporar, astfel: 
„(8) Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vîrstă sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în paşapoarte (documente de călătorie). În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este temporar imposibilă, paşaportul (documentul de călătorie) se eliberează pe un termen de 12 luni.”
În concluzie, toți cetățenii Republicii Moldova care își iau pașapoarte biometrice valabile pentru 10 ani sunt presupuși a fi cetățeni care pleacă la muncă peste hotare – categorie obligatorie de cetățeni la care se prelevează amprentele digitale. Altfel, nu pot să împac cele două legi adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, în vigoare pe teritoriul țării respective.
Și noi spunem că totul e clarificat legislativ, că nu avem anarhie legislativă? ! Și toți aplicăm legea care ne convine la un moment dat.
Și, astfel, neabrogând (a abroga=a scoate din vigoare o lege sau un act normativ) Legea privind înregistrarea dactiloscopică de stat (art. 8, 10) privind categoriile de cetățeni pentru care înregistrarea dactiloscopică este obligatorie, continuăm să aplicăm și să credem obligatorie instituirea pașapoartelor cu date biometrice pentru toți cetățenii Republicii Moldova care părăsesc țara  (indiferent de motiv). O fi o abrogare tacită a prevederilor Legii privind înregistrarea dactiloscopică de stat (art. 8, 10), ceea ce e exclus, deoarece ambele legi sunt legi organice și abrogarea unor prevederi din ele se dispune (deci, expres) prin acte juridice de o forță juridică egală sau superioară.
Conform art. 37 alin. 1 din Legea privind actele normative nr. 100 din 22.12.2017: „Abrogarea actului normativ este dispusă printr-un act separat de aceeaşi forţă juridică sau de o forţă juridică superioară. Actele normative sau, după caz, dispozițiile acestora prin care a fost modificat actul normativ care se abrogă se consideră abrogate din momentul abrogării acestuia.”  Legea respectivă stabilește doar 2 tipuri de abrogări: totală sau parțială. Prin urmare, în sistemul legislativ al Republicii Moldova nu există abrogare tacită.
Prin urmare, ambele Legi citate supra sunt în vigoare în prezent, iar autoritățile publice și cetățenii  Republicii Moldova le aplică netăgăduit și nestingherit.