Președintele turc, Recep Erdogan, a asistat la ceremonia de inaugurare a fundaţiei primei biserici creștine construite în Turcia în ultimul secol, scrie semneletimpului.ro.

Ceremonia a avut loc sâmbătă, 03 august 2019, la Istanbul, unde comunitatea creștină siriacă a început construirea unei biserici noi, prima care va fi ridicată în Turcia de la declararea republicii, în 1923.

N.r.:

  • Cum era de așteptat, la Ceremonia de punere a pietrei de temelie a bisericii orotoxe siriace s-a remarcat prezența slujitorilor confesiunii catolice, a căror participare NU se justifică în cazul dat. De asemenea, NU se justifică nici numirea catolicilor cu apelativul „frați” de către preotul ortodox siriac, precum puteți urmări spre sfârșitul înregistrării video de mai jos:

 

A se observa, însă, faptul că: „Construcţia este ridicată pe un teren aparţinând Bisericii Catolice Latine, mai exact, pe o parte a cimitirului italian”. Prin urmare, deocamdată nu ne sunt cunoscute adevăratele, catastrofalele consecințe (şi premise) a lăudabilei cedări din partea catolicilor a terenului respectiv pentru Biserica Ortodoxă Siriacă.

Știrea e preluată de pe semneletimpului.ro, însă cu mici rectificări.

Biserica din suburbia Yesilkoy, Bakirköy, va deservi cei 17.000 de membri ai comunităţii creștine siriace, care finanţează construcţia, relatează AFP. Creștinii siriaci aparţin tradiţiei creștine orientale și se închină în armaică, limba în care a vorbit Domnul Iisus Hristos.

Citeşte şi:  Noi manifestări ale ecumenismului și din nou canoane încălcate: Preot din Mitropolia Moldovei în Biserică cu dans și muzică, 7 ianuarie 2025

Într-o luare de cuvânt în cadrul ceremoniei, președintele Erdogan a făcut o apologie a toleranţei faţă de comunităţile minoritare declarând că „această ţară, acest stat aparţine tuturor” și că „este de datoria republicii turce să răspundă nevoii de spaţiu de închinare a comunităţii siriace, alcătuite din copiii istorici ai acestei regiuni”.

Spaţiul pentru această biserică a fost alocat la ordinul lui Erdogan încă de acum 10 ani, de pe vremea când actualul președinte era prim-ministru. Construcţia este ridicată pe un teren aparţinând Bisericii Catolice Latine, mai exact, pe o parte a cimitirului italian, a declarat Sait Susin, directorul Fundaţiei siriace creștin ortodoxe „Fecioara Maria”, din Beyoglu, Istanbul.

Președintele turc a declarat că speră ca lăcașul de cult siriac ortodox care se va numi Mor Ephrem să fie finalizat în decursul a doi ani. El a mai adăugat că „oricine iubește Turcia, contribuie la bunăstarea ei și îi este loial este un cetăţean de primă clasă. Nu există bariere pentru nimeni în politică, în comerţ sau în vreun alt domeniu”, a mai spus Erdogan.

Citeşte şi:  Papa Francisc în Fanar: întîlnire întru dragostea lui Hristos sau uniatizarea Ortodoxiei?

Raportarea președintelui turc la problematica libertăţii religioase în Turcia este una controversată. Deși în ultimii ani Turcia a restaurat și redeschis mai multe biserici, guvernul s-a aflat deseori în poziţia de a fi criticat pentru încercările sale de a islamiza ţara oficial laică. Numeroase minorităţi creștine, inclusiv armenii, s-au plâns că sunt tratate ca cetăţeni de mâna a doua.

Creștinii alcătuiesc doar 0,2% din populaţia majoritar islamică a Turciei. Statisticile oficiale arată că populaţia turcă este 98% musulmană, însă un sondaj al agenţiei Konda publica anul acesta informaţii potrivit cărora numărul turcilor care se identifică drept atei a crescut de la 1 la 3% între 2008 și 2018. Potrivit aceluiași sondaj, doar 51 de procente dintre turci se declarau religioși în 2018, în scădere faţă de cele 55 de procente care declarau același lucru în anul 2008. Cu toate acestea, numărul celor care spuneau că sunt credincioși a crescut de la 31 la 34% în ultimul deceniu.

Citeşte şi:  Urmînd calea largă a secularizării: În bisericile din Rusia se vor deschide cluburi sportiv-duhovniceşti

Un raport al Comisiei Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internaţională (USCIRF), publicat la 29 aprilie anul acesta, plasa Turcia în categoria ţărilor aflate la nivelul 2 de persecuţie religioasă, alături de Afganistan, Azerbaidjan, Bahrain, Cuba, Egipt, India, Indonezia, Irak, Kazahstan, Laos și Malaysia.

Anul trecut, pastorul american Andrew Brunson a fost eliberat după o detenţie de doi ani în Turcia, în urma unei negocieri diplomatice între statul turc și SUA. Anterior arestării lui, Brunson locuia în Turcia de peste 20 de ani, unde păstorea o congregaţie mică, din cadrul Bisericii Învierii, din Izmir. Pastorul a fost arestat sub acuzaţia că ar fi comis diferite infracţiuni în favoarea militanţilor kurzi și că ar fi ajutat un cleric islamic din Pennsylvania să contribuie la tentativa de lovitură de stat din Turcia, din 2016. Dacă ar fi fost găsit vinovat, pastorul risca să petreacă până la 35 de ani în închisoare.