S-ar părea că scandalul iscat de interdicția de frecventare a școlii de către copiii nevaccinați s-a calmat. De fapt, problema  persistă.

La 21 august, curent, a apărut  un ordin comun al Ministerelor sănătății, muncii și protecției sociale și al educației, culturii și cercetării ”Privind măsurile suplimentare  de îmbunătățire  a situației epidemiologice de rujeolă”, care a închis ușile școlilor pentru  4935 de copii din țară. Primul sunet a răsunat nu pentru ei. Și toate pentru că ei nu au fost vaccinați contra rujeolei.  Copiii sănătoși s-au pomenit  niște izgoniți.

Ce anume a fost încălcat?

Acest ordin a încălcat principiul egalității («toți cetățenii RM sunt egali» – ar. 16), drepturile și libertățile  copiilor,garantate de Constituție –dreptul la viață și inviolabilitatea fizică și psihică   (art. 24), dreptul la viață intimă, de familie și privată (statul s-a angajată să o respecte și să o protejeze  – art. 28), dreptul la educație («este garantat de   învățămîntul general obligatoriu, cel liceal, profesional, superior, precum și de alte forme de educație și formare avansată», «educația publică este gratuită  » – art. 35), dreptul la muncă (art. 43, dacă nu are posibilitatea să beneficieze de educație, cum pe viitor omul își va putea  realiza dreptul la muncă  ?).

Constituția RM mai garantează  libertatea conștiinței, care „trebuie să se manifeste în spiritul toleranței și al respectului reciproc” (art. 31). În plus, limitarea drepturilor sau libertăților «nu poate afecta existența dreptului sau al libertății » (art. 54).  Legea fundamentală mai garanrtează  persoanelor drepturile lezate de autorități – o persoană drepturile căreia au fost lezate printr-un act administrativ poate solicita recunoașterea dreptului, abrogarea acestui act și compensarea daunelor  (art. 53).

Este grav faptul, că  așa de ușor pot fi distruse viețile  mai multor mii de cetățeni (copii și părinții lor) print-un simplu ordin a două ministere.  Însă asta permite și  Legea privind supravegherea sănătății publice: «Accesul copiilor în colective, instituții de învățămînt și instituții de odihnă este condiționat de existența  vaccinărilor prevăzute de imunizarea profilactică sistematică  » (art. 52, p. 6), adoptată în a. 2009. Adică, dacă în ajunul alegerilor  ordinul va fi anulat, legea va rămîne în vigoare.  Și în orice clipă  poate fi butonată discriminarea conform  criteriului vaccinării.  E straniu că aceasta nu s-a făcut mai înainte.

Dar dacă copiilor nevaccinați  le este interzis să frecventeze școala, atunci lor ar trebui să le fie oferită o altă metodă de educație. La ministerul educației ni s-au explicat următoarele : educația la domiciliu  este organizată,  pe o perioadă de timp, pentru  copiii și elevii care din motive de sănătate sau fiind invalizi nu au posibilitatea să se deplaseze.  Legislația în vigoare nu prevede   alte excepții .

În cadrul audierilor parlamentare reprezentantul Ministerului justiției Nicolae Eșanu a declarat, că statul nu este obligat  să asigure accesul la educație pentru fiecare. În același timp, el îi lipsește pe copiii sănătoși, care nu au fost vaccinați, de posibilitatea  de  învăța laolaltă cu ceilalți.   Încotro mergem? Reiese, că pentru acești copii trebuie să construim grădinițe și școli aparte? Sau rezervații pentru existența lor izolată? 

Ceva nu se leagă…

Vladimir Odnostalco, deputat PSRM, a încercat să elucideze problema în cauză. Pentru a clarifica situația, el a adresat interpelări    structurilor competente . Ministerul sănătății, muncii și protecției sociale   a anunțat că la 2 august 2018 în țară a fost  adus  un  lot de vaccinuri cu acțiune triplă împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (PDA).

Serviciul vamal a răspuns: «Pe parcursul a.2018 nu au fost identificate vaccinuri  PDA conform poziției tarifare  300220». Cum, în acest caz, acestea au fost aduse în Moldova? Prin contrabandă?

Și mai interesante ne par următoarele date: înainte de 30 septembrie în Moldova au fost livrate diferite vaccinuri în sumă de 27 mln. lei, dintre care statului îi aparțin vaccinuri în sumă de  7 mln.lei, ale cui pot fi vaccinurilerămase în sumă de 20 mln.lei?

Vaccinul  Priorix (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, viu cultivat), produs în Belgia,   a fost importat în țara noastrăla prețul de 158 lei/ambalaj, și este comercializat în clinicile private la prețul de 2 mii lei (instituțiile medicale de stat folosesc vaccinuri produse în India, calitatea cărora este mai joasă, dar care-s gratuite).  Cu alte cuvinte, se dorește ce adevărat să fim salvați de  boli, sau se dorește  doar un profit obținut pe spatele populației prost informate?

Argumentele deputatului la CC

Vladimir Odnostalco s-a adresat Curții Constituționale unde a cerut explicații și a subliniat că el nu se pronunță împotriva vaccinării. Dar se întreabă cum anume statul  a decis să asigure nivelul înalt de imunizare a populației RM?  Lipsind copiii nevaccinați de accesul la sistemul educațional și umilind părinții lor, pentru ca aceștia să nu se poată  opune vaccinării?

Acțiunea de chemare în judecată menționa, că  în a. 2013, la solicitarea avocatului poporului,  CC a examinat deja prevederea legislativă privind neadmiterea copiilor nevaccinați în sistemul educațional . Atunci judecătorii  Victor Pușcaș, Elena Safaleru și Dumitru Pulbere au votat pentru neconstituționalitatea  ei. Și au făcut trimitere la decizia Curții Europene pentru drepturile omului, care în a.2012 a examinat cazul  «Solomahin vs Ucraina». CEDO a constatat, că vaccinarea obligatorie nu i-a fost  impusă forțat  sau  silit persoanei date ( care avea atunci 34 ani), și ea a putut refuza să o administreze, cum a făcut anterior de multe ori. Adică, omul are dreptul să refuze vaccinarea.  

În Moldova copiilor nevaccinați le este refuzat dreptul de  educație la domiciliu, în timp ce în alte țări, spre exemplu în SUA,  cei care refuză vaccinarea din motive religioase  au acces la sistemul educațional.  În țara noastră nimeni nu poartă răspundere pentru erorile medicale.  În SUA există un fond de garanție și este prevăzută responsabilitatea  medicului în asemenea cazuri.  În prezent la noi este interzisă comercializarea vaccinurilor  în farmacii, oamenii nu au o alegere de vaccinuri.  Clinicile private le oferă pe cele mai calitative, dar majoritatea populației nu are acces la ele.

Avocatul Fadei Nagacevschi, care l-a reprezentat pe  Odnostalco la CC,  a menționat că la 18 octombrie Comisia pentru situații excepționale a Ministerelor sănătății și educației  a anunțat că codul portocaliu de rujeolă a fost schimbat în galben, adică situația nu mai este critică. Dar după  ce Ministerul educației a anunțat că elevii pot reveni la școală, în unele localități din Găgăuzia , dar și la Călărași, Nisporeni, Chidighici ș.a. aceștea încă nu erau admiși  în instituțiile de învățămînt.

Mai mult, la 6 noiembrie a apărut scrisoarea Ministerului sănătății în adresa direcțiilor educație din Cahul, Cantemir, Taraclia , în care scrie că la 12-23 noiembrie în aceste raioane vor fi efectuate controale privind îndeplinirea ordinului din august al celor două ministere și a Legii  privind supravegherea de stat a sănătății publice (art.  52, p. 6 – privind neadmiterea  copiilor nevaccinați în instituțiile de învățămînt).  

– Am cerut ca CC să determine dacă nu au fost încălcate drepturile copiilor în acest context, – spune avocatul. – Curtea a decis că nu este încălcat nici un drept.  Decizia dată trezește îndoieli și pune semne de întrebare.  Cum a nimerit în sistemul nostru legislativ această lege, ce conține prevederi  evident discriminatorii? Asemenea legi au apărut concomitent  în multe state ale Europei de Est. Pentru prima dată CC de la noi a examinat-o în a. 2013 . Și în Cehia, într-un caz similar – tot în 2013. Deoarece toate aveau loc foarte organizat,  apare întrebarea firească  – al cui era acest interes? Nu cred că s-au consolidat statele. Procesul era dirijat de cineva print intermediul unei organizații internaționale   – posibil, OMS.

Trebuie să ținem cont de faptul că vaccinarea este o intervenție chirurgicală.  Noi avem dreptul la sănătate, deci și dreptul de a permite intervenția chirurgicală ne aparține tot nouă . Dacă un copil nu are posibilitatea să se expună, pentru el trebuie să o facă părintele.  Adică, ultimul cuvînt îmi aparține mie.  La noi însă situația e alta: eu vin la medic pentru a semna învoirea,   dacă însă nu o voi semna și copilul nu va fi vaccinat,  i se va interzice frecventarea  instituțiilor colective.  Astfel dreptul meu fundamental se transformă într-o obligație.    

Reieșind din principiile obligațiunilor colective, dreptul meu individual  este lipsit de substanță, adică ucis.  Eu cred că noi nu trebuie să susținem această logică. Ea este periculoasă.  În partea motivațională a deciziei sale, Curtea Constituțională face trimitere la practica SUA.  Și eu vreau să amintesc  decizia americanilor privind sterilizarea forțată a persoanelor, care de obicei se practica în cazul condamnaților și a bolnavilor psihic . Asemenea legi funcționau în multe țări.

 O decizie «comodă»  

– Curtea Constituțională nu a ținut cont de argumentele noastre,  – a spus  V.Odnostalco la conferința de presă din 7 noiembrie.   – Eu cred că argumentele  în folosul neadmiterii copiilor în instituțiile educaționale erau  cam șubrede. La întrebarea avocatului Nagacevschi  despre urmările negative reprezentantul parlamentului a răspuns că  aceasta este o chestiune tehnică.  Decizia CC este comodă în special ministerelor sănătății și educației, dat fiind că acolo multă lume face trimitere la decizia Curții, adică noi nu avem nimic cu asta, noi doar îndeplinim decizia…

Secretarul de stat al Ministerului sănătății Aliona Serbulenco a subliniat, că ei nu obligă pe nimeni să vaccineze copiii.  Da, legea spune că vaccinarea este obligatorie.  Dar sunt vaccinați doar oamenii care semnează benevol că au fost informați (adică, își dau acordul în scris). Trebuie să concretizăm, că oamenii nu-s informați pe deplin privind posibilele consecințe ale vaccinării,   fiind mințiți în fond.

– În anii  2005-09, în timp ce erau implementate primele noastre programe naționale,  vaccinarea  cu toate vaccinurile prevăzute de programul național era de 95-97%, – spune secretarul de stat. – Din a. 2009 încoace valul imunizărilor  a început să scadă.   Unu – pentru că în multe localități ale republicii lipsesc medicii de familie. Doi – pentru că au apărut numeroși activiști  care se pronunțau împotriva vaccinării.  În perioada campaniei anti-vaccinare  am auzit numeroase opinii greșite , ceea ce a fost o lovitură dură pentru sistemul de sănătate.  Astfel, în 2017 vaccinarea a atins nivelul de  87%, noi ne așteptam că va apare vre-o infecție.

De la o fetiță, care a adus în țară rujeola, s-au molipsit mai bine de 241 persoane. Este vina părinților care nu au vrut să vaccineze copiii.  Ei au refuzat medicului de familie vaccinarea pe răspunderea personală.  Care răspundere? Pentru cei 157 de copii care s-au îmbolnăvit la Ciadîr-Lunga ,statul a plătit deja bani, deoarece anual el alocă 24mln.lei pentru achiziționarea vaccinurilor.  Și cine a plătit după spitalizarea acestor copii?   Prin Compania Națională de asigurări statul a cheltuit cca 500 mii lei. Unde este răspunderea personală a fiecărui părinte, care a decis să refuze vaccinarea? – adresează o întrebare retorică Aliona Serbulenco.

Ordinul comun al celor două ministere, cel din 21 august, include  un punct, care prevede  propunerea unor modificări legislative privind   caracterul obligatoriu al vaccinării și sancționarea părinților care refuză să-și vaccineze copiii.   Ce va mai fi!

Sistemul moare

– Practica silirii este păguboasă pentru însuși sistemul de imunizare  , – crede Fadei Nagacevschi.  – Ea se soldează cu lipsa de încredere . Dacă înainte de 1 octombrie eu eram  ”pentru” vaccinare, timp de doar o lună am acumulat informații la temă și acum nu-mi pot răspunde mie însumi: eu sunt ”pentru” sau ”împotrivă”?.

Principala neliniște a părinților ține de faptul, că statul  nu garantează deloc calitatea vaccinurilor și controlează prost problema dată.  Iar dacă statul consideră necesară imunizarea generală, copilul trebuie să fie pregătit din timp.  Asta înseamnă un examen la specialistul în imunologie, la neurolog, la alergolog cu efectuarea unor analize speciale. Părinții care au făcut aceasta spun că o astfel de examinare la o clinică privată   costă cca 8 mii lei, dat fiind că sistemul public  nu oferă asemenea posibilități.  Dacă noi vom garanta o astfel de metodă preventivă,  ea însăși va contribui la dorința de vaccinare a copiilor.

Doi: dacă statul se angajează să vaccineze populația, el trebuie să-și asume responsabilitatea și pentru urmările negative. În acest scop trebuie adoptat un act legislativ, pentru ca să fie clare drepturile și obligațiile părinților și ale medicilor.     Trei: trebuie creat un fond de garanție a riscurilor, în prealabil fiind deja stabilit ce este riscul, care-s criteriile de determinare și de înregistrare a lui. Patru: trebuie să renunțăm la atacurile asupra celor care se pronunță împotriva vaccinării, la manipularea faptelor  și la minciună.  Simplu: demonstrați-le oamenilor că vaccinare este de folos.

La fel de important este să fie organizate seminare  de perfecționare a medicilor, deoarece sistemul moare pentru că nu există comunicarea acestora cu părinții.  Comercializarea vaccinurilor trebuie liberalizată, iar farmaciștilor să li se ofere dreptul de a vaccina. Eu cred că programul nostru național  de vaccinare trebuie unificat cu programele regiunii, adică cu țările Europei de Est. Și să investim în producerea regională de vaccinuri, ceea ce ne va da un instrument în plus  de control al calității lor , – este convins interlocutorul.

Chiar dacă decizia CC este definitivă și în Moldova irevocabilă, părinții copiii cărora au fost discriminați în drepturi au o ultimă șansă să obțină echitatea   – să se adreseze  la CEDO.  Fadei Nagacevschi spune că vor fi perfectate mai multe acțiuni de chemare în judecată din partea părinților. În prezent la CEDO se află alte două dosare  – contra Cehiei și contra Macedoniei, unde s-au creat situații similare celei de la noi. Ele se află la un stadiu avansat de examinare. Dacă CEDO va lua o decizie în favoarea   reclamanților, acesta va fi un precedent și pentru deciziile pe marginea următoarelor dosare.

Vladislav Bordeianu, noi.md